CAREIA
|
Careia M-re grecească numită Protatul, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ctitorul ei dintru început, a fost împăratul Constantin cel Mare (324-337). In 361 , pe vremea patriarhului ariean Eudoxiu a fost arsa. A fost zidită însă de către împărati Bizantini. La început a fost un schit, mai târziu avându-se în vedere locul unde se afla, cu sfatul întregului Sf. Munte s-a hotărât a se socoti catedrala orasului Careia. Chiliile sunt locuintele ieromonahilor slujitori ai administratiei centrale a Sf. Munte. In tinda bisericii se văd mormintele călugărilor martiri, care au mărturisit credinta dreaptă, contra unirii cu Roma. Deasupra mormântului ard necontenit 4 candele mari. Biserica a fost pictată de maestrul Emanuel Panselin si se întretine de către celelalte M-tiri mari ale Athosului, ca, catedrală centrală. In vechime i-a fost închinată M-rea Cotroceni din Bucuresti si Sfintii 3 Ierarhi din Iasi. Biblioteca Careei este veche si foarte bogată. Aici se află arhiva antichitătii si actele secrete ale M-rei pe care călugării le păstrează cu mare grije nearătându-le la nimeni. In timpul războiului mondial (1914-918), englezii au silit pe călugări să le arate aceste acte, pe care le-au fotografiat si apoi le-au înapoiat. Aici se găseste si primul tipic al Sf. Munte (targos). Are si 42 manuscrise grecesti pe pergament din sec. XII-XlV-lea si multe altele. Aici se afla mormintele sfintilor martiri ucisi de Ioan Vecos in 1204 caci s-au opus latinizarii Sfantului Munte.
Icoana "Axion Estin" - este legata de minunea - icoana se afla la Chilia Adormirii Maicii Domnului langa schitul Sf. Andrei, in anul 980. Un ucenic se ruga in fata icoanei cu rugaciunea
"Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim." Atunci apare Arhanghelul Gavriil in chipul unui calugar si ii spune sa se roage asa "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu , cea pururea fericita si preanevinovata si maica Dumnezeului nostru" la care sa adauge "Ceea ce esti mai cinstita...", dar ucenicul nu a retinut exact cantarea , atunci ingerul a scris cu degetul pe o lespede de piatra aceasta cantare . Aceasta piatra se pastreaza si in zilele noastre.
In Lunea luminata se face litanie in Careia cu aceasta icoana, iar pe 24 oct. la Tesalonic.
Schitul Sfantului Andrei
In 1830 doi sihastri rusi Visarion si Varsanufie au construit o chilie; in 1874 s-a ridicat o biserica mare cu 3 altare , 19 paraclise si 30 de clopote.
Sfinte moaste: aici se gaseste capul Sfantului Apostol Andrei , particele de la sf. Alex Nevski , Sf. Maria Magdalena.
|
Muntele Athos Asezare geografica
|
Muntele Athos este o mica peninsula de 340 km patrati in nordul Marii Egee si apartine teritorial de Grecia de Nord cu capitala la Salonic. Peninsula atonita are o lungime de circa 30 km si latimea medie de 12 km. De-a lungul ei, peninsula este strabatuta de o culme muntoasa ce se termina cu impunatorul virf al Athosului, inalt de 2030 metri. Capitala Athosului este Careia, iar portul de acces, Dafne.
|
Muntele Athos Istoric
|
Inceputurile vietii monahale in Athos se crede ca sint din timpul Sf. Imparat Constantin cel Mare (330-337) si al imparatului Teodosie cel Mic (408-450). Timp de cinci secole monahismul atonit s-a dezvoltat in mici sihastrii, primele asezari monahale fiind considerate Vatopedu si Xeropotamu. Viata de obste a fost introdusa de Cuviosul Atanasie Atonitul, care a intemeiat in 963 Manastirea Lavra. Tot in aceasta perioada, Cuviosul Pavel Atonitul a intemeiat Manastirea Sf. Pavel. Celelalte manastiri au fost intemeiate dupa modelul Lavrei pina prin sec. XIV. Perioada de inflorire a monahismului de aici a fost intre anii 963 si 1453, cind Athosul se afla sub directa supraveghere si intretinere a imparatilor bizantini. Dupa caderea Consantinopolului, Muntele Athos a stat cinci sute de ani sub stapinire otomana. In aceasta perioada, grija intretinerii Athosului a trecut aproape in intregime pe seama celor doua tari romane - Moldova si Tara Romaneasca. Domnii romani trimiteau sub forma de danii anuale in bani (mertic), sumele necesare platii birului catre turci (pentru a-si asigura un oarecare statut de libertate), deasemeni pentru intretinere si reparatii. Se pastreaza pina azi numeroase documente romanesti de danie in tezaurul fiecarei manastiri atonite. Dupa secularizarea averilor manastiresti (1863) ajutoarele romanesti inceteaza. In 1912 Athosul intra sub tutela si administratia Greciei, iar in 1926 este declarat republica monahala ortodoxa autonoma in cadrul Greciei. Jurisdictional si spiritual a depins si depinde de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, care aproba orice numiri si schimbari de stareti si supravegheaza viata duhovniceasca.
|
Organizarea administrativa
|
Muntele Athos se conduce dupa un Regulament Monastic elaborat de Comunitatea celor 20 de stareti (conducerea suprema numita Chinotita) si recunoscut de Patriarhia Ecumenica si de guvernul de la Atena. Regulamentul stabileste regulile de vietuire, drepturile si datoriile manastirilor si calugarilor, precum si conditiile de vizitare a Sf. Munte. In acest regulament se prevede interzicerea sub afurisenie a intrarii femeilor in Sf. Munte, lucru respectat dealtfel de la inceputurile monahismului aici. Dintre cele 20 de manastiri, 17 sint grecesti, una ruseasca, una sirba si una bulgara. Noi romanii, care am facut cele mai multe donatii in Athos, nu avem o manastire a noastra, ci doar doua schituri: Prodromul si Lacu. Alegerea membrilor Chinotitei (legislativului) si a Epistasei (executivului) se face in Biserica Protaton din Careia. Din partea guvernului grec este numit un guvernator recunoscut de Chinotita. El are la dispozitie un numar de politisti si un pluton de militari.
|
Muntele Athos Rinduiala slujbelor
|
Utrenia se incepe la ora doua dupa miezul noptii. La ora unu bat clopotele pentru desteptare. Pina la doua toti calugarii isi fac canonul la chilie. Intre doua si cinci se face slujba Utreniei si Sf. Liturghie, dupa care calugarii se retrag la chilii pentru doua ore de odihna, iar apoi ies la diferite ascultari de obste.
La orele patru dupa amiaza, se face Vecernia, apoi se serveste masa si iarasi se aduna la biserica pentru Pavecernita si acatistul Bunei Vestiri. De la opt seara la unu noaptea, se merge la odihna.
|
Ajutoare romanesti pentru Athos
|
Au fost atit de importante incit depasesc orice alte ajutoare slave sau chiar bizantine. Intre 1515-1520, Neagoe Basarab rezideste din temelii Manastirea Dionisiu si doneaza sume mari de bani pentru refacerea Manastirii Cutlumus. Mai tirziu Matei Basarab si Sf. Constantin Brincoveanu ii urmeaza exemplul. In Moldova, Alexandru cel Bun in 1429 inzestreaza Manastirea Zografu cu mosia Capriana. Cel mai mare ctitor al manastirilor din Athos ramine insa Sf. Stefan cel Mare, care rezideste aproape din temelii Manastirea Zografu (1466-1502) si Manastirea Grigoriu (1500-1502). Mai apoi Petru Rares reface integral Manastirea Caracalu (1534-1535), iar Alexandru Lapusneanu rezideste in intregime biserica si o parte din incinta Manastirii Dochiaru (1552-1568).
Pentru importantele donatii facute de inaintasii nostri manastirilor din Sf. Munte si din alte locuri sfinte, Doamne miluieste-i pe romani!
|
|
|